salute!

Alexander iesise la una din plimbarile sale obisnuite de noapte, din cauza ca somnul nu-i dadea pace. Stia ca la prima ora a diminetii trebuia sa se intalneasca cu o anumita domnisoara pe bune, Amalia, despre care aparent nu stia absolut nimic. Insa nu prea ii pasa pe moment de acest lucru. Nu ear infometat, nu era nervos, nu era nelinistit, nu era vesel, nu era neastamparat, nu eraa altcineva, era pur si simplu el. Era imbracat in blugii lui normali, niste bascheti surti si-o camasa descheiata,care ii defineau cel mai bine gustul vestimentar. Isi arunca castile in urechi si continua sa alerge. Nu stia ce voia fata asta de la el, de ce trebuiau sa se vada si de ce avea sa locuiasca la el o vremee. Poate ca i se oferise o noua sansa de a se jucaa.
Un ranjet nebunesc ii aparu in accel moment pe fata, siii brusc ploaiaaa ii stricaaa oriceee plan. Totusi continua pana in capatul strazii, insa vizibilitatea lui devenea din ce in ce mai scazutaa. Brusc simti o lovitura de cevaa tare si aproape se dezechilibra, ca un om normal, dar isi recapata firea.
-Uita-te pe unde mergi! spuse si vru sa plece din nou dar apoi se intoarse.
Realiza pe moment pe cine are in fata. Amalia. Tipa care se indrepta spre el si care nu arata deloc format.
-Nu credeam ca ne vom intalni in felul acesta, ii zise razand. Alexander Hanbell!

Ii zambi prietenos cand o zari si-i auzi vorbele, apoi o apuca usor de mijloc si-o duse inauntrul acelui bar cautand o masa mai retrasa. Norocul lui fu sa deaa peste un separeu mai special si sa-l poata folosi pe acelaa. Era ud si el.Camasa lui era fleasca iar pe abdomen i se resfrangeau firicele de apa continuu.
Alexander nu era un tip timid, care sa se fereasca de oameni. Daca asa ii placea sa steaa in fata lor, asa statea, nu se simtea deloc stanjenit sau ceva. Ii lasa pe oameni sa-l descopere exact in felul in care era el. Ceea cel deranja acum era temperatura de acolo si hainele lui ude pe care nu le putea da jos.
Statu un timp si incerca sa o analzeze pe domnisoara de langa el, insa nu reusea sa culeaga prea multe informatii. Mirosul n-o trada aproape deloc, desi nu eraa ceva cu care se obisnuise el in ultimul timp. Era un miros putin diferit de al lui, si de cel al oamenilor. Totusi renunta rapid la aceasta investigare sii isi propuse sa o cunoasca incetul cu incetul inainte sa isi puna in aplicare toate trucurile pe care le ascundea. Isi ascunsee mirosul, si cea iluziaa aparentaa a unui om, folosindu-si putin unul din daruri, astfel in cat sa n-o sperie cumva.
-Deci, Amalia corect?zise el intr-un mod aiurit. Imi pare rau ca nu am putut sa te intampin intr-un mod mai frumos si sa te iau cu masina. Nu am fost anuntat de ora la care ar trebui sa ajungi!
Se opri si se gandi ce sa-i spuna. Ii placea mereu sa aiba totul acela dur, precaut, hotarat care disparuse in ultimele ore.
-Deci ce ganduri te aduc pe aici?

Nu prea intelegea exact unde voia sa ajunga, si orice sansa de a sesiza ceva la ea, era in zadar. Si asta nu-l linistea deloc, ba chair il facea sa fie mai serios, mai atent, mai prudent la orice miscare are de gand sa faca. Poate avea sa o testeze in aceste cateva zile pe care le va petrece acolo.
-Apartamentul meu este gol de ceva vreme, ii spuse rapid vrand, acest lucru vrand sa sune ca un apropo subtil si rapid.
Lua o gura din pahar si sesiza ca vinul era destul de bun. Nu era insa genul de vin pe care il prefera. De cand se obisnuise sa traiasca in mediul de acum, se hranea adesea doar cuu oameni pe care ii gasea la intamplare, sau cu fete care ii cadeau prada doar pentru o noapte, si apoi bea ceva foarte tare. Ii placeau foarte mult bauturile tari, si avea de asemena o placere si un hobby pentru vinurile vechi care aveau un gust exceptional. Cu cat ceva e mai vechi, cu atat e mai bun si mai delicios. Erau rare ocaziile cand reusea sa-si infinga coltii intr-un vampir mai batran. Aceste "gustari" precum si vinurile tari ii dadeau cea mai mare energie pe care o putea avea.
De asemenea nu lasa sa tradeze pe fata lui niciun sentiment. Nu ii era frica, doar ca era putin nesigur.
-Spune-mi, stiu ca trebuie sa fie ceva mai mult la mijloc!insista sperand ca avea sa ii dea mai multe detalii. Voia sa vada cat de salba sau puternica e, cat rezista in felul asta. Cat ii rezista lui.
Astepta cateva clipe si inainte ca sa ii dea sansa sa vorbeasca ii replica iar:
-Ok, uite. Chiar sunt curios ce treaba importanta ai cu mine sau ce doresti exact. Nu stiu cate detalii ai despre mine. Dar sunt un om greu de citit, imi place sa ma joc... mult, si accentu foarte mult curand, si nu-mi place ca lumea sa stea doar asa prin jurul meu. Nu stiu de ce esti in stare, sau ce doresti defapt, si daca ai vrea sa-mmi castigi increderea...iti trebuie ceva mai bun decat un vin rosu. Displac culoarea. Imi plac bauturile tari.
Apoi facu o mica pauza:
-Ma bucur sa te cunosc, s-ar putea sa nu fiu chiar o companie placuta. Nu stii cu cine vei avea de aface, domnisoara Amalia. Asa ca poate dupa ce se opreste ploaia, iti voi arata resedinta unde vom locui.
Adoptase acum tonul acela dur, care il reprezenta cu adevarat. Si iubea asta la nebunie.

Acum chiar nu stia la ce sa se gandeasca. Dorea sa vada daca ii ofera informatii, iar ea il refuzasee direct si nu credea ca mai tarziu avea sa i le dea. Dar nu facea cu ea greseala de a o subestima, asaa ca mai astepta ceva timp pana aveau sa plece. Ii aproba ideea sii termina apoi rapid si el bautura. Chiar avea nevoie de ceva mai bun acum. Privi paharul si-l studie atent, ca sa nu se uite la ea.
-Atunci spune-mi ceva despre tine. Vad ca iti place vinul rosu. De unde acesta pasiune? intreba curios, asa cum ar face probabil orice alta persoana obisnuitaa.
Simti ca pe moment o speriase in cat nu prea mai stia ce sa spuna. Dar macar asa se putea asigura ca lucrurile nu vor lua vreo intorsatura dubioasa. Plus ca n-avea de gand s-o lase sa-l cunoasca atat de bine, pana nu avea de gand sa-i zica cate ceva mai concret despre ea. Voia sa o faca sa vorbeasca si totusi nu reusea prea bine.
Comanda whiskey pentru amandoi, ca sa ii arate cum se bea in acea zona cu adevarat. Sau cate bauturi poate sa bea el, si sa fie treaz. Voia sa-i testeze rezistenta. Voia sa vada daca se ameteste macar putin. Vampirii rar reuseau sa se imbete. Dar cu timpul incepuse sa se obisnuiasca. Sa nu lase asta sa se vada.
-Te-ai imbatat vreodata? intreba intr-un stil ironic, dezvaluindu-si propriul plan.

Isi trecu o mana prin parul inca umed si il privi in ochi cu o atentie foarte clara. Nu putea sa i vada exact prezenta, de obicei oameni emana o prezenta obisnuita, de frica, emotie, orice. Tot ce emana el era un fel de perete foarte rezistent prin care ea nu reusea sa isi strecoare privirea. Isi propuse sa faca in asa fel incat sa nu para suspecta asa ca reusi sa emane cateva emotii umane precum frica, fericire si umpic de frica. Vroia sa para cat de uman se poate si sa i raspunda cat mai clar. Parea un om destul de interesant si chit ca nu se intreba de dese ori de ce ea primea clienti de genu, mai speciali chiar, nu putea sa se pronunte de data aceasta ca ii este usor sa ramana cu intrebarea in pom. Isi lua paharul de wiskey de pe masa, cel pe care el decise sa il cinsteasca si sorbii putin.
- Nu prea cred ca sunt genul de persoana care stie exact daca se imbata. Pot sa spun ca devin ametita insa nu prea cred ca ma imbat, repet, nu prea cred! Incepu sa rada la ultima fraza.
In timp ce mangaia paharul ce il tinea pe masa incepu sa se gandeasca la culoarea rosie. Pentru cateva secunde, isi ridica un zid in minte, unul care nu putea fi patruns foarte usor. Nu era precauta de obicei insa simtea ca era ceva neinregula cu el. Rosu venea de la sange, evident, insa trebuia sa gaseasca o varianta credibila pe care ea sa si-o exprime.
- Nu stiu... Rosu presupun ca vine de la sange. I privi expresia pentru cateva secunde. Fratele meu mai mic vroia sa dea la medicina, insa vinul este unul dintre bauturile mele preferate. Consider aceasta bauta destul de rafinata. I zambi apoi isi lua mana de pe paharul cu wiskey de parca cu o frica sa nu fi ramas amprentele pe el. Inca ramase cu sechele de la intalnirea cu echipa de supraveghere care o avea dupa ea. Incepu sa isi plimbe privirea printre oamenii din salon si apoi ii intra in gand ca undeva in incapere se afla un supraveghetor, ea i numea Aparatorii, chit ca nu aparau ceva, ea se simtea mult mai in regula cand cineva o urmarea. Parca mai sigura pe ea sa nu dea in bara.

Observa o oarecare retinere in tonul ei si in atitudine, asa ca se pastra pe pozitii pentru orice ar putea sa urmeze. Dupa ce o auzi vorbind, lasa o mica-mare pauza intre ei si incepu iar sa analizeze. Expresia fetei, vorbele, miscarile, gandurile de care nu putea sa treaca etc. Nu incerca prea mult sa-i patrunda sub piele, pentru ca avea o oarecare slabiciune de la o ultima confruntase cand isi zguduise mintea asa de tare in cat el singur o luase razna. Si prefera sa stea cuminte. Insa ii urmari privirea, isi dadu seama ca ceilalti sunt prin preajma, doar avu grija de asta cu cateva ore mai devreme. Trebuia sa o scoata de aici. Si desi banuia ca toate acele sentimentee au o urma de minciuna in spate, decise ca o poate speria si mai tare de atat. Cat de bine se tinea fata asta?! Vazu ca se oprise ploaiaa asa ca ii arunca un comentariu rapid:
-Si eu am vrut sa dau la medicina, insa viata m-a indrumat pe mai multe domenii decat mi-as fi propus si profesez atat in afaceri, cat si in domeniul medical. E mai amuzant asa, zisee si rase desi gluma lui nu era amuzanta deloc.
Dadu paharul peste cap si o mai privi o clipa.
-Ar trebui sa ne miscam, nu-mi place ca lumea sa ma urmareasca constant, ii zise ca un apropo foarte foarte subtil.
Se ridica de la masa si se opri.
-Nu te pricepi sa minti atat de bine pe cat credeam, ii sopti atent si apoi se duse sa plateasca si se indrepta spre iesire fara sa se intoarca la ea. Spera ca vorbele lui aveau s-o determine sa-l urmeze. Nu locuia prea departe de locul acela. Stia ca e fata inteligenta. Avea nevoie de informatiile acelea, desi aproape se daduse intentionat de gol. Ii placeau jocurile, dar niciodata cele corecte.

Ami zambi si se ridica de pe scaun urmarindul pana afara. Nu stia exact ce avea sa i spuna cand va ajunge la el. Ea era platita si amenintata sa il omoare in cel mai subtil mod posibil. Fara nici o urma, sa para ca un accident, eventual sinucidere, supra doza. Ura faptul ca ea adora sa omoare oameni si o facea sa se simta in viata. Parca stia ca era ceva neinregula cu el, ceva foarte ciudat i acoperea fata, nu era fata lui, sufletul nu i coincidea cu infatisarea. Parea ca un inger cazut din ceruri, ranit, foarte insetat dupa raspunsuri si ea l-a zarit in misiunea ei imposibila. Ea era fata imposibila. Fata care este peste tot si nicaieri. Nu isi mai vazuse fratele de ceva timp din cauza lor... din cauza persoanelor care o controlau cu tot ce puteau si nu numai. Isi trecu o mana prin par si instictiv isi intinse mana dupa a lui. In timp ce ieseau din bar, i prinse doua degete fin, apoi se apropie de el. I simtea caldura pe care o emana cand il surprinse. Inima i era la ratie normala, gandurile erau complicate si indecise iar privirea lui era sincera si strigatoare. I prinse toata mana in a ei si o stranse tare, ca sa nu i mai dea drumu. Zambetul ei larg i aparu pe buze, parca el oferindu-i sansa sa nu fie asa de dura, ci doar sincera.
- Imi arati unde stai? Il intreba pe un ton ragusit si incet. Afara ploua marunt insa ei nu i pasa, ea avea misiunea ei de a afla totul despre el, insa avea acea mare speranta ca nu il va omora. Ca va putea sa il crute intr-un fel.

Cand iesi, o simti aproape imediat miscandu-se si apropiindu-se de el, iar asta il facu sa zambeasca satisfacut. Se tot plictisise de la o vreme sa stea in umbra, voia doar niste informatii,pe ea si probabil un cocktail, in timp ce-si traia viata linistit. Dar asta nu avea sa se intample prea curand.
Nu ii dadu drumu la mana si-o conduse pe niste stradutze laturalnice spre micuta casuta ce o avea in acel oras. Era destul de retrasa si nu foarte mare. Cand se apropiara, scoase cheile si deschise usa. Batu din palme si luminile se deschisera, scotand la iveala imprejurimile livingului principal. Observa ca ploaia o odase putin si ar fi dorit sa nu raceasca. Macar sa se poarte ospitalier si el, pe durata vizitei sale.
-Am sa-ti aduc niste haine uscatee! ii sopti si reveni dupa cevaa timp cu nistee pantaloni comozi de trening si un tricou smecher. Ambele erau obiecte vestimentare speciale pt femei. I se potriveau perfect. Si totusi el nu avu nicio intentiee sa se faca nevazut cat ea se schimbase. Ramase acoloo ca si cum nu ar fi fost nicio problema.
-Spune-mi daca mai doresti ceva de baut! Si as prefera sa afluu cevaa informatii...,se opri, altfel daca nu, ne-am putea juca putin si noi, monotonia din casa asta ma omoaraa.
Acum era rigid, serios si patrunzator. Putin incordat si-o privea atent. Cauta un motiv, sau semn ce ar putea sa o tradeze.

Nu dupa ce au ajuns la el acasa se schimbase in hainele care i le oferise, insa doar cu tricoul deoarece i acopereau si genunchii. Parul inca i era ud insa asta nu o deranja, se lasa sa cada pe canapea in timp ce el i oferi o bautura. Avea impresia ca incepea sa bea cam mult, chiar si pentru un vampir care are mare rezistenta la astfel de lucruri. Il urmarea din priviri in timp ce el era incordat si simtea tensiunea din atmosfera. Ea era directa si placea sa joace jocuri insa uneori trebuia sa puna intrebarea direct ca si acum de exemplu.
- Ce esti? I spuse parca il intrebase ce face. Isi dadu peste cap bautura si se ridica incepand sa se plimbe privind tablourile pe care le avea atarnate.
Nu stia ce avea sa urmeze, isi stia misiunea insa parca ceva o facu sa isi schimbe parerea, poate asta era planul ei de evadare.
- Poate ne putem ajuta reciproc. Tu vrei raspunsuri, eu vreau ajutor. Perfect! A batut din palme asteptand raspunsul lui care probabil o va soca. Insa era pregatita pentru ce era mai rau.

O asculta cu atentie si se gandi foarte bine inainte sa'i raspunda. Era inca precaut si nu avea de gand sa i se destainuie.
-Sunt ceva ce nu'ti poti imagina draga mea, ii sopti la ureche apropiindu'se de ea pe la spate. O lua delicat in brate si'si lasa barbia peste umarul sau si tacu cateva clipe.
-pastrez ce'i mai bun pentru final. Sper sa'ti placa surprizeze. Sii speram sa avem sansa de a ne juca putin pana atunci, ii zise ca un apropo.
Se departa si lua cv de baut si dadu peste cap.
-de ce crezi ca te'as putea ajuta?Ce nebunie vrei sa faci?