Love, we should take back all our memories.

Nimic, asta era in tot planul acestui univers. Te camufla, te lasa sa putrezesti in nimic, in praf, si asa mai departe. Crud. Deja devenise o plictiseala suprema fiecare rutina, deja obisnuitul era foarte des intalnit iar daca sareai calu ajungeai dupa gratii. Patetic, am ajuns sa traiesc pe aceasta Planeta care s-a pierdut de mult, care zace in vid si care ne goloeste sufletele de emotii si de restul chestiilor care acum au devenit ceva des intalnit. Paseam alene pe potea ce ducea spre un mic parc. Soarele abia rasarise iar eu ma gaseam in ganduile mele, in natura, ca o bezmetica...

Caldura se amplasa pe corpul meu amortit, doamne ce induiosire. Nu-i fac fata... simt cum ma indepartez de aceea amorteala si imi misc usor mana, in speranta ca gestul meu sa nu fie prea brusc. Ma intorc usor, si-mi lipesc nasul de al sau, simtind un aer fierbinte de cafea inundandu-mi simturile.
- Cum ai dormit? il intreba incet, incercand sa se invete cu aceea amorteala, fiind un sentiment ciudat.

Am zambit scurt si imi indrept usor gatul pentru a-mi lasa usor buzele pe fruntea lui.
- Uhm, n-am dormit deloc? ii spusem, incercand sa ii acopar corpu cu paturica ce era si pe mine, si sa stam la cuibareala amandoi:3

Chicoteam usor si mi-am pus usor mainile pe spatele sau, magaindu-l usor.
- Stai fruuumos, ii spusem si-l ciupisem usor de spate :333333333333
- Te scot la biscuiti cu laptic? :3

offie:

backie: Curioasa de ce vru sa faca, se tinea mereu de ceva. Isi pierdea echilibru cu usurinta si simtii cum briza marii ii aborda tenul si suvitele usor ondulate. Hainele i se falfaiau usor pe ea, fiind unele largi, pijamalele dar si restul hainelor erau comode, niciodata nu se ambitiona sa se chinuiasca crezand ca doar asa e ea frumoasa.
- Ce faci? intreba, scurt si incet, nevrand sa strice ceva, si chicotii la final, avand pe chip un mic dar cochet zambet. Materialul ce o impiedica sa observe tot ce avea el de gand, o incomoda, simtindu-se putin nesigura, dar vru sa nu-i strice planul.

Il prinse lent de mana, si-l tinuse strans, lasanduse usor peste gesturile lui. Cand ii dase acea bucata de material, mai in jos de pe singura eu posibilitate de a vedea ceva, privii peisajul minunat ce a devenit asa dotorita implicarii lui. Biscuitii stateau uniform pe acel loc, laptele fiind si el acolo, simtindu-se acum intens mirosul de cafea. Era o dimineata superba! In acea imbratisare, il sarutase delicat pe obraz si-i multumise din priviri, deoarece Asy nu-si gasea cuvintele si se blocase putin. Tinandu-se usor cu cateva degetele de el, pasirea amandoi catre acel loc, care nu era atat de indepartat. Se aseza in bratele lui, pe acel nisip si lua intre degete, firul de trandafirl. Duse floarea catre nasul ei, si inspira adanc aerul parfumat ce era insotit de acesta.
- E..., es... esti minunat! continuase aceasta, acum lasandu-si buzele tatuate scurt peste ale lui<3